Ana Ruxandra Ilfoveanu

Desenez si pictez intre real si ireal. Desenez o lume de portrete in gesturi ireale, in expresie ireala. Imi place sa cred ca au existat candva − atunci cand lucrurile pareau mai simple. Incerc sa fac o istorie a spectaculosului fiindca lumea a fost si este un spectacol pentru mine – spectacol pe care-l vad plina de uimire. Daca folosesc cuvantul „candva”, desenul merge mai usor. Daca folosesc cuvantul „acum”, desenul merge mai greoi. „Candva” are ceva din imaginatia bogata a copilului. „Acum” are tristetea varstei in fata uratului care guverneaza adesea lumea. Si totusi, in „acum”, exista uimirea si intelegerea in fata schimbarii necontenite a lumii. - Ana Ruxandra Ilfoveanu.

Cand patrunzi in universul Anei Ruxandra Ilfoveanu – si este indicat sa iei spontan aceasta decizie, spre a putea dialoga, levitand, cu Paznicul orasului, spre a intelege, prin sporul noilor cunostinte tehnologice, fascinantele si utopicele aparate ale timpului, spre a deslusi adevarata identitate a Vanzatoarei de iluzii, pentru a putea participa din convingere si cu folos, la Sarbatoarea Fecioarei de Ceres, spre nu ramane in afara peisajelor ei care se apropie de privitor indemnandu-l sa le strabata – ai inca odata certitudinea ca „lumea-i un teatru [iar] noi suntem actorii” dinauntru sau dinafara scenei, mai mult sau mai putin inzestrati.

Tipologia si expresivitatea enigmaticelor personaje create de artista le plaseaza in plin carnaval sau spectacol, dar spre sfarsitul acestora, atunci cand intensitatea actiunilor creste, nostalgia isi gaseste brese de penetrare, iar mastile se pregatesc, obosite, sa cada; femei si barbati separati sau laolalta, cu liniile trupului amplificate de straie largi, drapate si strabatute de vant, protejati de elemente vestimentare stranii, amintind parti ale armurilor medievale sau fara aparare in nuditatea lor lipsita de senzualitate, dirijeaza sau canta la diferite instrumente (solo ori in grup), executa acrobatii imposibile, circula liber, asemenea pasarilor, in paradis, asculta soaptele cutiilor muzicale, asista, interesati, la reprezentatii, lupta in coride, rememoreaza, nostalgic, actiuni trecute si anticipeaza, cu precizie lipsita de indoiala, evenimentele viitoare. Alaturi se afla animale si pasari cu care oamenii interactioneaza si de care se (pre)ocupa, dar si instrumente uitate in laboratorul vreunui alchimist, decis sa caute, la nesfarsit, piatra filosofala.

Personajele reprezentate de Ana Ruxandra Ilfoveanu cu o precizie care pare sa elimine orice ambiguitate fizionomica sunt, din cauzele amintite, foarte ocupate; ele canta, dirijeaza, mediteaza, dialogheaza, ocrotesc, zboara, fac exercitii fizice de inalta dificultate; in cazul in care actiunea intreprinsa a luat sfarsit, ea revine ca amintire sau ca emblema a timpului regasit: Batrana doamna care picta trandafiri albi, Desen la casa cu amintiri, Privind un portret de expresie ori portretul cu pisica.

Unele peisaje, fundaluri sau spatii ale actiunii sunt de tip hortus conclusus, pentru a adaposti in incinta lor protejata, oamenii in actiune, dar si pe cei care cugeta. Dimensiunile spatiului determina numarul participantilor – in general redus: unul, doi, sau in formatiune, de obicei, muzicala – si confera celor alesi abilitati frapante: capacitatea de a dresa soimi, de a se mentine in echilibru fragil, de a fi ales (pe criterii care scapa intelegerii imediate) cavaler al florii de cires, de a putea dresa pisici (stiut fiind ca acestea isi apara independenta cu ghiarele si cu dintii), de a vinde, convingator, iluzii, de a imagina si fantaza.

Liniile trasate cu deplina hotarare sunt insotite de culori intense pe care le subordoneaza; tonurile au la dispozitie, de obicei, suprafete generoase, in interiorul carora lumina se manifesta prin accente albe sau de culoare deschisa, potrivit unor practici deprinse din analiza enluminurilor medievale; la fel ca in aceste manuscrise ilustrate, repertoriul de forme al artistei are un ridicat continut simbolic; el poate fi privit si inteles prin semnificatiile primare pe care le contine – iar anecdotica mereu prezenta, atrage irezistibil privirea – sau la nivelul semnificatiilor profunde, acolo unde autoarea se dedica exclusiv unor probleme complexe, grave, existentiale. Cu cate o tapla iesind afara din mit (pentru a parafraza un mare poet contemporan) sau din alegorie, personajele Anei Ruxandra Ilfoveanu, detasate din fonduri egal si intens colorate, sunt demne de zabava privitorilor, in folosul caruia si-au dovedit deja, prin actiunile concepute, intreprinse sau savarsite, caracterul memorabil. – Dr. Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta din Constanta.

CV

S-a nascut la 5 decembrie 1947, in orasul Ploiesti. Absolventa a Facultatii de Arte Plastice a Institutului Pedagogic al Universitatii Bucuresti, in anul 1968, specialitatea desen-pictura.

Diploma de licenta in profilul arte plastice si decorative, specializarea pictura, in anul 1999, la Universitatea de Arte Bucuresti.

Din 1977, membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

Pana in anul 1995, cu intreruperi, a predat desenul la mai multe scoli din Pitesti si imprejurimi, apoi in Bucuresti. In anii care au urmat (pana in 2011), atelierul sau de pictura a fost deschis pentru formarea unui mic grup de tinere talente.

EXPOZITII PERSONALE:

2015 „Un alt fel de a privi lumea II”, Galeria Senso, Bucuresti (desen si pictura);

2015 Universitatea Romano-Americana, Bucuresti (desen si pictura);

2015 „Un alt fel de a privi lumea I”, Galeria Artis, Ramnicu Valcea (desen si pictura);

2014 „Negustori de altadata”, Muzeul de Arta Nicolae Grigorescu, Campina (desen si pictura);

2013 „Vanzatoarea de iluzii”, Galeria Scit Art, Bucuresti (desen si pictura);

2012 „Paradis”, Calp Gallery, Timisoara (desen si pictura);

2012 „Un altfel de portret II”, Galeria Dialog, Bucuresti (desen si pictura);

2011 „Paradis atipic”, Galeria Veroniki Art, Bucuresti (desen si pictura);

2009 „Saga Ilfoveanu”, Galeriile de Arta Artmark, Bucuresti (desen si pictura);

2008 Galeria Ana, Bucuresti (desen si pictura);

2007 „Un altfel de portret I”, Muzeul de Arta Constanta (desen si pictura);

2006 Muzeul de Arta, Ramnicu Valcea(desen si pictura);

2006 „199(5) – 200(5) − De ce?”, Galeria Apollo, Bucuresti (desen si pictura);

2004 Expozitie cu lucrari de pictura si desen din Seriile „De ce fierbe copilul in mamaliga?”, cu desene pe hartie si panza dupa cartea cu acelasi nume a scriitoarei Aglaja Veteranyi, „Jurnal de familie” cu desene si fotografii si „Drumuri”(pictura), Galeria Apollo,Bucuresti;

2002 – 2003, 2004 – 2006. Expozitiile din acesti ani au conturat definitiv cele opt serii pe care le-a pictat si desenat si care vor fi continuate in urmatorii ani.

2004 „Tache de catifea”, expozitie impreuna cu reeditarea si lansarea cartii cu acelasi nume a scriitorului Stefan Agopian, Libraria Carturesti, Bucuresti (desen si pictura);

2004 Galeria Sabina & Jean Negulescu, Bucuresti (din acel moment s-au conturat seria „Drumurile” si desenele la „Sarbatoarea Fecioarei de Ceres”) (desen si pictura);

2002 Galeria Frezia, Dej (desen si pictura);

2002 Muzeul de arta, Ploiesti (desen si pictura);

2001 Galeria Uzin Bank, Bucuresti (desen si pictura);

2000 Galeria Artexpo − Sala Ronda, Bucuresti; cuprinde lucrari de pictura (portrete cu masa, primele „Drumuri”), desene in creion;

1998 Galeria Agora, Resita (desen si pictura);

1997 Galeria First, Timisoara (desen si pictura);

1996 Galeria Apollo, Bucuresti; cuprinde lucrari de pictura si desen (expune pentru prima oara „Mastile”, desene la „Prolegomene” de Mircea Eliade, desene animaliere in pensula pe hartie manuala;

1993 „Regina din Saba”, Galeria Orizont, Bucuresti (desen si pictura);

1989 Galeria Simeza, Bucuresti; cuprinde lucrari de pictura si desene in tehnica laviu; expune lucrari din seria „Naturi statice cu draperie”, precum si primul autoportret din seria de mai tarziu;

1987 Galeria Orizont, Bucuresti (desen si pictura);

1982 Galeria Galateea, Bucuresti (desen si pictura);

1976 Galeria Metopa, Pitesti (desen si pictura).

EXPOZITII COLECTIVE

In tara:

2015 „Poduri Europene”, Muzeul de Arta, Constanta/Romania

2014 „Poduri Europene”, Muzeul de Arta, Constanta/Romania

2006 „Balcic”, Galeria Cercul Militar, Bucuresti

Intre 1975 si 2014, participa la majoritatea bienalelor si municipalelor din Bucuresti.

In strainatate:

2012 Salon de peinture „Roumanie contemporaine”, Cité Internationale des Arts, Paris/Franta;

2008 „Retrospective de peinture roumaine”, Fondation Taylor, Paris/Franta, in cadrul Asociatiei Soleil du l’Est;

2008 „Salon de l’automne”, Grand Palais, Paris/Franta;

2008 „Festivalul de la Sarria”, Sarria/Spania;

2007 „Romanian Artists in Maastricht”, European Conference Centre, Maastricht/Olanda;

2004 „Expo Romania – Un arc pe cerul European”, European Parliament, Bruxelles / Belgium

2003 „Artistes roumains en residence”, Galeria La Passerelle, Tours/ Franta;

2002 „Residence d’artistes”, Chateau Royal de Collioure/Franta si Barcelona/Spania

1998 „Biennale de Baugé” (le 21-ème salon)/Franta;

1998 „Espace Atrium”, Saint Avertin, Indre et Loire, Chateau de la Bourdaisière, Montlouis,Franta – in cadrul Asociatiei Soleil de l’Est

1998 „Exposition Amitié Roumanie”, Fussy, Cher, Franta – in cadrul Asociatiei Soleil de l’Est

1997 „Simpozion international”, Cultural Foundation, Abu Dhabi/Emiratele Arabe Unite;

1995 Galeria Marie d’Argentaine/Franta;

1991 Galeria Volda/Norvegia;

1986 Arnhem/Olanda;

CALATORII DOCUMENTARE:

2006 Balcic / Bulgaria

2005 Dealul Malului / Ramnicu Valcea

2004 Dealul Malului / Ramnicu Valcea

2002 Collioure/Franta, Catalonia/Spania

1981 Rusia

1980 Cehoslovacia

PREMII SI DISTINCTiI:

2005 Premiul pentru pictura „Nicolae Tonitza”, la Simpozionul international din Barlad;

2004 Decorata cu „Ordinul cultural”, in grad de ofiter, categoria C.

Referinte bibliografice:

Articole de presa:

Carmen Corbu, „Ultimele stiri despre Eva. Ana Ruxandra Ilfoveanu in Expozitia de Primavara de la MTR”, Cultura, no. 462, 27.03.2014.

Valentin Iacob, ANA RUXANDRA ILFOVEANU − „Ne strangem puterile si lucram. Daca istoria ne va consemna, vom vedea” (interviu), Formula AS, no. 1088, 04-10.10.2013.

Aurelia Mocanu, „Sarind zidul lui Manole”, Observator Cultural, no. 637, 2012.

Iolanda Malamen, „Visarea, ca memorie si seninatate”, Revista Luceafarul, no. 4, 2012.

Daria Ghiu, „Un altfel de portret al Anei Ruxandra Ilfoveanu”, Bucurestiul Cultural, no. 113, 24-30.04.2012.

Veronica Marinescu, „Despre « farmecul lucrurilor » care conteaza in arta” (interviu), Curierul National, 20.04.2012.

Daniel Nicolescu, „Ana Ruxandra Ilfoveanu: proverbe, fabule, portrete”, Ziarul Financiar, 30.03.2012

Iolanda Malamen, „Ana Ruxandra Ilfoveanu, la Veroniki Art”, Revista Luceafarul, no. 23, 18.05.2011

Iolanda Malamen, „E o tacere adanca in jurul artei” (interviu), Revista Luceafarul, no. 4, 04.03.2009.

Aurelia Mocanu, „Drumul Anei”, Ziarul Financiar, 27.10.2006.

Maria-Magdalena Crisan, „Ana Ruxandra Ilfoveanu: un deceniu de pictura”, Observator Cultural, no. 324, 08-14.06. 2006.

Iolanda Malamen, „Pictura & desen la Ana Ruxandra Ilfoveanu”, Ziua, 08.06.2006.

Iolanda Malamen, „Mi-ar placea sa expun cu Marlene Dumas” (interviu), Ziua, 16.06.2006.

Aurelia Mocanu, „Jurnal de familie, calatorie si lectura”, Observator Cultural, no. 215-216, 06.04.2004.

Aurelia Mocanu, „Obiecte si subiecte. Plural feminin”, Observator Cultural, no. 113, 23-29.04.2002.

Ion Parhon, „Intre revelatia « drumului » si fascinatia lecturii: Ana Ruxandra Ilfoveanu”, Romania libera, 16.03.2000.

Adrian-Silvan Ionescu, „Expresivitatea liniilor da o deosebita greutate picturii”, Cotidianul, 22.04.1996.

Cornel Radu Constantinescu, „Soare nocturn”, Adevarul, 13.02.1993.